Frig
ce frig a-nceput
să ne fie, iubito!
largi cețuri din cer
e frig dimineața
e frig
înspre seară
și nu știu cuvinte
să sperie ceața
Prin văi
și pe dealuri
cutreieră umbre
de șoapte acide
ce ard și rănesc
E ora când vin
doar cuvintele sumbre
zadarnic îți spun
cât de mult te iubesc
adun ceva vreascuri
pe focul din inimi
spre zilele verii
zadarnic privesc
mă mistuie, aprig
potopul durerii
căci gheața din suflet
nu pot
s-o topesc
Hai, vino, sub plapuma dragostei, vie
cumva, de folos, s-ar putea
să ne fie…
Lasă un comentariu