Eu nu-s de-aici
din valea asta
o ploaie rece
m-a adus
și-un vânt
ce m-a luat pe sus
cu vuiet aspru
ca năpasta
trei ochi
de înger mă privesc
să nu m-abat
cumva
din cale
să-ndur blestemul părintesc
și viața-mi tristă
cu-ale sale
și nu mă mai priviți așa
ce dacă sunt străin
și trist
nu-i vina mea
că mai exist
că mai trăiesc
nu-i vina mea
Eu voi pleca de-aici
curând
într-o lumină fără zare
sau jos, în beznă
așteptând
o imposibilă iertare
aceeași ploaie
mă va duce
în lutul rânced
de sub cruce…
Kosta Vianu 